Dictionar de Medicina: Litera "H"

           Litera "H"

halucinaţie s.f. - tulburare psihică constând în perceperea unor lucruri sau fenomene care nu există în realitate=fr. hallucination

halucinogen, -ă adj., s.n. - (substanţă) care produce halucinaţii. -fr. hallucinogene

haploid, -ă adj. - (despre nucleul celular) care posedă numai jumătate din numărul de cromozomi =fr. haploide

helioterapie s.f. - tratament prin expunere la soare -fr. héliothérapie

hemangiom s.n. - tumoare benignă a vaselor sangvine -fr. hémangiome

hematie s.f. - globulă roşie -fr. hématie

hematologie s.f. - studiul sângelui -fr. hématologie

hematom s.n. - acumulare de sânge într-un ţesut -fr. hématome

hematopoieză s.f. - formare a celulelor sangvine -fr. hématopoiese)

hematurie s.f. - prezenţa sângelui în urină (r. hématurie

hemeralopie s.f. - slăbire a vederii spre seară (fr. héméralopie

hemianestezie s.f. - pierdere a sensibilităţii pe jumătatea laterală a corpului -fr. hémianesthésie

hemipareză s.f. - pareză a unei jumătăţi a corpului -fr. hémiparese

hemiplegie s.f. - paralizie a unei jumătăţi laterale a corpului -fr. hémiplégie

hemofilie s.f. - predispoziţie ereditară la hemoragii fr. hémphilie

hemoglobină s.f. - pigment al globulelor roşii din sânge -fr. hémoglobine

hemogramă s.f. - analiză pentru stabilirea compoziţiei sângelui -fr. hémogramme

hemoliză s.f. - distrugere a globulelor roşii din sânge -fr. hémolyse

hemoptizie s.f. - eliminare de sânge prin tuse -fr. hémoptysie

hemoragie s.f. - scurgerea de sânge dintr-un vas sangvin -fr. hémorragie

hemostatic, -ă adj., s.n.- (medicament) care produce hemostază -fr. hémostatique

hemostază s.f. - oprire a unei hemoragii -fr. hémostase

hemoterapie s.f. - tratament prin transfuzii de sânge -fr. hémothérapie

hemotorax s.n. - acumulare de sânge în cavitatea pleurală -fr. hémotorax

hepatită s.f. - inflamaţie a ficatului -fr. hépatite

hidatic adj. chist ~ = pungă de lichid formată parazitar pe unele organe (ficat, plămâni, etc). -fr. hydatique

hidrocortizon s.n. - hormon al corticosuprarenalei -fr. hydrocortisonne

hidropizie s.f. - acumulare de lichid într-o cavitate a corpului, într-un ţesut -fr. hydropisie

hidroterapie s.f. - utilizarea terapeutică a apei -fr. hydrothérapie

hiperacuzie s.f. - hiperestezia auzului -fr. hyperacousie

hiperemie s.f. - congestie -fr. hyperémie

hiperestezie s.f. - sensibilitate exagerată -fr. hyperesthésie

hiperglicemie s.f. - creştere a cantităţii de glucoză în sânge -fr. hyperglycémie

hipersecreţie s.f. - secreţie excesivă a unei glande. -fr. hypersécrétion

hipertensiune s.f. - creştere a tensiunii arteriale -fr. hypertension

hipertiroidie s.f. - hipersecreţie a tiroidei -fr. hyperthyroidie

hipertrofie s.f. - dezvoltare exagerată (a unui organ). -fr. hypertrophie)

hipnoză s.f. - stare de somn provocată artificial prin sugestie -fr. hypnose)

hipoacuzie s.f. - hipoestezia auzului -fr. hypoacousie)

hipocondru s.n. - parte laterală a abdomenului -fr. hypocondre

hipoestezie s.f. - sensibilitate scăzută -fr. hypoesthésie)

hipofiză s.f. - glandă endocrină la baza creierului -fr. hypophyse

hipogastru s.n. - parte inferioară a abdomenului -fr. hypogastre

hipoglicemie s.f. - scădere a concentraţiei glucozei în sânge -fr. hypoglicémie

hiposecreţie s.f. - diminuare a secreţiei unei glande -fr. hyposécrétion)

hipotalamus s.n. - regiune a encefalului la baza creierului -fr. hypothalamus

hipotensiune s.f. - micşorare a tensiunii arteriale <fr. hypotension)

hipotiroidie s.f. - hiposecreţie a tiroidei <fr. hypothyroidie

histerografie s.f. - radiografie a uterului (<fr. hystérographie)

histochimie s.f. - studiul compoziţiei chimice şi al metabolismului celulelor şi ţesuturilor -fr. histochimie

histofiziologie s.f. - studiul funcţiilor celulei şi ale ţesuturilor -fr. histophysiologie

histologie s.f. - studiul ţesuturilor -fr. histologie

homeopatie s.f. - terapeutică bazată pe administrarea de substanţe chimice în doze foarte mici, obţinute prin

diluţii succesive, ce produc afecţiuni analoge bolii care se combate -fr. homéopathie

homeostazie s.f. - proprietate a organismelor vii de a-şi menţine diversele constante fiziologice =fr.homéostazie

hormon s.m. - secreţie a glandelor care contribuie la dezvoltarea şi funcţionarea normală a organismului =fr.hormone

humerus s.n. - osul braţului de la umăr la cot =lat. humerus